Aparut in Business Woman 77. autor: Nicoleta Talpes, Managing Director, Media Image Factory – agentie specializata in comunicarea proiectelor sociale si culturale.
Incalzirea globala nu mai este de mult apanajul oamenilor de stiinta sau al organizatiilor ecologiste, ci ne priveste pe toti, in egala masura. Preocuparea pentru natura se face simtita la tot pasul – in scoala, prin numeroase programe care urmaresc responsabilizarea copiilor, in companii, acestea implicandu-si angajatii in activitati de plantare, sau pe strada, prin prezenta cosurilor de gunoi dedicate fiecarui tip de deseuri.
2016 a fost cel mai cald an din istoria planetei.
Doar in februarie 2016, temperaturile au fost cu 1,5 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustriala. Cresterea temperaturilor este principala cauza a incendiilor de vegetatie, alaturi de alte fenomene extreme precum valurile de caldura, seceta si inundatiile. Persoanele cele mai afectate de aceste schimbari climatice vor fi cele care deja se lupta cu saracia, iar problema asigurarii hranei ar putea deveni tot mai ingrijoratoare.
Cresterile dramatice de temperatura afecteaza zonele arctice si favorizeaza topirea ghetarilor. Ghetarii conteaza pentru ca prin ei vedem cu ochii nostri efectele incalzirii globale. De exemplu, ghetarii din regiunea varfului Everest au fost afectati de efectele incalzirii globale, scazand cu aproximativ 13 procente in ultimii 50 de ani. Unele dintre cele mai vii dovezi ale schimbarilor climatice, apartin renumitul fotograf de mediu James Balog, care a urmarit topirea ghetarilor din Islanda (foto: Solheim si Skaftafellsjokull), Alaska si Groenlanda. Acesta era, la randul lui, sceptic in ceea ce priveste schimbarea climei, insa programul sau Extreme Ice Survey, realizat pentru National Geographic, il face sa descopere ca planeta noastra e in schimbare. Balog utilizeaza camere foto si video revolutionare pentru a surprinde, pe o perioada de mai multi ani, evolutia ghetarilor.
In Vatnajökull, masiva calota inghetata a Islandei, se afla aproape tot atata gheata cat in toti ceilalti ghetari ai Europei la un loc. Am avut ocazia sa vad ghetarii Skaftafellsjökull si Solheim din Islanda, care au facut subiectul experimentului Extreme Ice Survey. Imaginile sunt spectaculoase, te simti mic in fata naturii, martor neputincios in fata unui dezastru global.
Clipurile sale video bantuitor de frumoase, care comprima ani in secunde si arata milenari munti de gheata disparand intr-un ritm ingrijorator, sunt prezentate in documentarul Chasing Ice, ce poate fi vizionat in premiera pentru Romania prin caravana Guerilla Verde. In toate studiile, cercetatorii afirma insa ca cel mai important factor responsabil de incalzirea globala este omul.
„Nu avem o problema economica, tehnologica si de politici publice, avem o problema de perceptie. Pentru ca nu toata lumea a inteles ce se intampla. Cand fiicele mele ma vor privi peste 25 de ani si ma vor intreba «Ce faceai cand a inceput incalzirea globala si se stia unde se va ajunge?», vreau sa le pot raspunde ca am facut tot ce mi-a stat in putinta.”, spune James Balog la finalul filmului.
Despre incalzirea globala va mai curge multa cerneala. Se cunosc cauzele, stim ce trebuie facut pentru a preveni efectele acesteia... dar ce facem noi?
Actiunile de mediu au devenit o preocupare pentru multi dintre noi. Tehnologia este la tot pasul si poate fi cel mai bun instrument pentru a surprinde ascensiunea acestei preocupari.
Pentru a afla povestile oamenilor care se implica intr-un mod activ, am lansat concursul de scurtmetraje dedicat exemplelor de bune practici pe tema protectiei mediului. Competitia se adreseaza tuturor pasionatilor de ecologie si film, amatori sau profesionisti, care din experienta de zi cu zi cunosc initiative ce pot fi considerate modele de inspiratie pentru societatea de azi.
Filmele trebuie sa aiba maximum 10 minute si sa surprinda cat mai clar un singur exemplu potrivit cu tematica de concurs – antreprenoriat social, educatie, agricultura, tehnologie verde. Cel mai bun scurtmetraj va face parte din primul documentar romanesc dedicat bunelor practici din Romania.
Inscrierile se fac pana la 31 mai 2017 in baza regulamentului si a formularului de inscriere disponibile pe greentechmoviefestival.ro. Filmele inscrise in competitie vor fi analizate de un juriu de specialitate alcatuit din profesionisti in domeniul audiovizual, jurnalism si protectia mediului. Juriul va face o selectie de filme ce vor fi prezentate in cadrul GreenTech Movie Festival si vor fi promovate pe platforma online cu acelasi nume.