Responsabilitatea sociala corporativa devine o noua forma de cooperare intre guverne, afaceri si societatea civila. Obiectivele sociale stabilite de catre companii pot avea implicatii in plan economic pentru afaceri, care isi sporesc astfel puterea in cadrul comunitatii, fie prin castigarea unei imagini pozitive, fie prin atragerea de personal calificat. Se poate aprecia ca intre profitabilitatea unei firme si valorile sale morale exista o relatie directa si reciproca: o companie care promoveaza valorile morale si se ghideaza dupa norme etice de comportament va fi bine perceputa de public si va inregistra profituri substantiale; in mod analog, o companie solida din punct de vedere financiar isi permite sa promoveze si sa investeasca intr-un comportament etic, ceea ce ii va atrage, in viitor, o si mai mare prosperitate.
Companiile puternice isi permit sa investeasca in moduri care au un impact strategic pe termen lung, spre deosebire de companiile care nu dispun de sume mari si se implica in proiecte care au un orizont mai scurt. Relatia dintre profitabilitatea si responsabilitatea unei companii este cunoscuta sub numele de teoria resurselor CSP/CFP (Waddock si Graves, 1997).
Responsabilitatea sociala corporativa atrage o implicare pozitiva in companie a tuturor grupurilor de stakeholderi. Potrivit Waddock si Graves, a raspunde asteptarilor stakeholderilor indica o atentie proactiva asupra unor subiecte care altfel ar putea cauza divergente in viitor. In plus, companiile care adopta principiile ce tin de responsabilitatea sociala devin transparente si sunt mai putin expuse cazurilor de mita si coruptie.
Exista un numar mare de studii publicate care analizeaza relatia empirica dintre responsablitatea sociala corporativa si performanta financiara. Metodologia folosita a fost compararea impactul financiar pe care l-ar putea avea implicarea companiei in actiuni responsabile cu implicarea in actiuni iresponsabile. Rezultatele au fost mixte.
Al doilea tip de studii examineaza relatia dintre performanta corporativa sociala (CSP) si performanta financiara pe termen lung (CFP) prin analiza profitului sau a rezultatului obtinut la bursa pe o perioada cuprinsa intre 6 luni si 3 ani. Si in acest caz rezultatele au fost mixte. Potrivit studiului relizat in 2007 de catre The Economist Intelligence Unit (EIU), companiile a caror cotatie la bursa a crescut cu cel putin 50% in ultimii 3 ani sunt mai preocupate de dezvoltarea durabila fata de cele a caror cotatie a scazut sau a stagnat, insa acest aspect nu inseamna ca adoptarea unor politici de dezvoltare durabila garanteaza automat cresterea profitului.
Diferentele dintre companiile performante si cele care au inregistrat insuccese sunt corelate cu modul diferit in care managerii abordeaza problema dezvoltarii durabile. Astfel, pentru 40% dintre managerii companiilor performante obiectivele sociale si de mediu sunt prioritare.
Directiva privind raportarea nefinanciara de catre entitatile de interes public din UE.
In luna septembrie 2015, Adunarea Generala a ONU a adoptat 17 Obiective de Dezvoltare Durabila pentru 2030. Printre acestea se numara eradicarea saraciei sub toate formele sale, accesul tuturor la o educatie de calitate sau minimizarea efectelor negative ale schimbarilor climatice. La sfarsitul anului trecut, 195 de tari au adoptat un acord de combatere a incalzirii globale, in cadrul COP21, organizat in Paris. Principalul obiectiv al acordului a fost de a limita cresterea temperaturii globale la cel mult 2 grade Celsius, in raport cu epoca pre-industriala.
Pentru a gestiona tranzitia catre acest tip de dezvoltare, Consiliul European a adoptat Directiva 2014/95/UE privind prezentarea de informatii nefinanciare (factori sociali si de mediu) de catre companiile de interes public din Uniunea Europeana, care au peste 500 de angajati. Conform Directivei, transparenta cu privire la aceste informatii contribuie la masurarea, monitorizarea si gestionarea performantelor si a impactului companiilor asupra societatii. Directiva se aplica in toate statele membre incepand cu anul financiar 2017.
In acest context, este de asteptat ca interesul companiilor pentru domeniul CSR sa creasca in urmatorii ani. Unul dintre motivele principale este evident legislatia tot mai stricta care va obliga companiile sa creasca gradul de transparenta privind aspectele sociale si de mediu. De cealalta parte, exista companiile isi doresc sa creasca sustenabil, sa contribuie la dezvoltarea societatii si la minimizarea impactului negativ asupra mediului inconjurator.